Nori...

Nu imi pasa mie, de momentul mortii mele,

Acel ceas atat de asteptat,

Si secunde ce se vor fi departat,

Cersind in van dupa altele…

Si atunci cerul poate va varsa un strop

Si pasari vor canta a jale,

Eu pasind peste lumea-n care

Nu mi-am putut gasi un loc.

Si poate ca ma vor plange si oameni,

Ce ma stiau de plin de viata,

Acum ingropat in gheata,

Lipsit de vlaga, nu mai am puteri.

Noaptea, luna va lumina cerul

Si piatra de pe mormant,

Rugaciuni, ma rog s-aud,

Si poate voi ajunge sa cunosc luceafarul.

Dupa ani si ani, de zambet, in urma,

Sa aduc iarasi aminte lor

Sa imi pomeneasca cuvinte ce dor,

Si chipul ce nu mai are forma.

Acum adapostit de lemn si fleacuri

Zac ingropat, zac fara suflare,

Voind sa vad o lumanare,

Ce ma va calauzi peste veacuri.