
Ivatand din mers,
Numarand toate pacatele
Si toate ispitele,
Cate am de recuperat, si cate s-au sters…
De ce sa inteleg pe altii,
Cand la randul meu eu sunt atat de singur,
Si incotro ma-ndrept, nu stiu,
Sa trebuiasca sa continui, sa ignor multe tentatii..
De ce sa te aprob,
De ce sa te sustin?
De ce sa fiu acolo cand te-apasa cerul cel mai greu,
De ce sa fiu tocmai EU, cel ce te alin?
Mai ales, de ce sa zambesc mereu
Cand tu mereu ma minti,
Cand te uiti la mine, si nu sunt eu oare,
Cel ce te face fericirea sa o simti?
De ce sa scriu atatea randuri goale,
Ce nu pot fi intelese,
Cuvinte ce isi croiesc cale
Din priviri dezinteresate pana la suflete…
Sa ajung asa cum sunt,
Si peste mai multi ani
Si sa ma recunosc razand,
Dintre sute de diavoli,
Si eu sa fiu acela, ce se va ucide
Soarta ce si-o va decide,
Sulfetul ce delicat il va impinge
Spre necunsocutul ce nu il poate invinge.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu