NEW TEXT DOCUMENT

Ce stim despre durere,
Acea senzatie ce arde
Si il face sa sufere
Pe cel ce in fericire crede..

Si senzatia atat de dulce
Incat devine ucigatoare,
SI nu lasa in urma orice,
SI unde-ajunge nu se stie oare...?

Multi se intreaba de ce sunt asa trist,
De ce vorbesc mereu despre moarte,
Si singurul meu paradis
Se afla in alcoolul ascuns in noapte...

Sa explic usor, cate trairi si emotii
M-au lasat atat de rece peste timp
Si cate ma vor ingheta si invia
Si poate o sa ajung sa ma schimb candva...

Sa imi dezvolt un psihic criminal?
Sa ajung o bestie in sange
Sau sa pun versuri intr-un blog banal,
Scriindu-le, incercand a nu mai plange...

Ma simt atat de comod in propriul meu infern
Unde uitat de toti, cuvinte imi astern
Si alte memorii incerc sa le sterg
Chiar de ma bantuie, prefer sa nu alerg...

Si mormintele si mortii ma mai asculta,
Desi nu le vorbesc deloc
Gandind la moarte, pierdut-am vreme multa,
Asteptand-o indiferent, vreau sa vina foc!

In incheiere, imi dedic o strofa
Din inima oprita
Si privire trista,
Astept o lumina sa se-aprinda
sa imi lumineze si mie gandul
sa pot dormi in pace,
sa nu imi mai tot ia vantul
orice fada urma de speranta...