Am invatat sa rad

incep prin a-mi scrie un zambet
si in a-l face sa planga
pentru ca eu acum rad, chiar daca nu pot sa cred
atatea clipe bune cum au inceput sa cada,
si incerc acum sa ma ascund de toate,
si poate ca maine vor fi peste ani in spate
si din pacate las in urma mea lacrimi necurate
ce se scurg pe perna si ajung sa fie uitate.

acum ascund in mine multe sentimente bune
si dragoste si ura, si venin
si sunt multe lucruri ce tac si nu pot spune
cat chin, si cat a trebuit sa-nghit,
dar ceasul ticaie in continuare
si plansa este inca sub pensula
chiar daca nu par, sunt incalzit de soare
si nu las in spate pe nimeni ce ma alina
si acum, chiar daca lovesc in fantome ce rad ironic
imi petrec viata band si injurand sarcastic,
si patetic, ma consider si eu acum, chiar sunt crescut
dupa atatea luni-lumina tot in intuneric am cazut.

Sunt zdrobit de greutatea gandurilor
si acum ma agita doar zumzetul lor
si nu ma lasa sa dorm, agitandu-ma in somn
peretii sunt singurii in care ma incred
perfect, curge si acum noaptea si maine vine ziua
si toate se duc dracu ca si berea ca prima
si ma trezesc iar singur, inconjurat de masti
ce vor sa-mi spuna sa fiu tare
cand toti ma trag in jos
cu ce rost, sa ma mai ridic acum,
cand nici pe tine nu te mai vad pe drum
in fum am totul in fata, ca pe gheata,
nimic nu e stabil, si totul te inseala.