Roman Raman!

Vreau sa mentionez faptul ca m-am nascut in Romania, o tara a lumii a treia, involuata si plina de defecte. Nu sunt mandru de tara asta, nu sunt mandru de renumele ei in toata lumea, dar sunt mandru de faptul ca sunt roman, si ca Eu pot schimba, pot face ceva pentru a imbunatati imaginea deja 'jumulita' a acestei 'cocine' a Europei.

     Se vad din ce in ce mai multe exemplare, mai ales in lista mea de Messenger ce prefera sa isi exprime emotiile in limba engleza. Poate ca asta e modul lor prin care ne arata ca o stiu, si le face placere sa o practice. Bun.... o alta expresie care imi incanta creierul si imi scoala parul de pe spate este supra-cunoscutul 'lol'. Adica fratilor...eu nu cred ca Stefan Cel Mare, cand a vazut ditamai oastea vrajmasa s-a pitulit pe cal si a zis 'lol!'  

    In fine...poate ca si celorlalti le e rusine ca sunt romani, si cauta sa ascunda asta in spatele unor fraze pe care nici ei nu le inteleg, dar care isi fac treaba, introducand un gram de cultura in imaginea lor fragila de romani prosti.

Alte Cuvinte

Sunt gol. Sunt trecute acele clipe in care radeam,
Sunt trecute clipele in care eram inocent.
Nu imi pasa, eram liber....nu ma gandeam
Ce o sa fie mai departe,
Imbratisari, injuraturi, durere si moarte
Nu erau in lumea mea.
Era un rasarit continuu, ca o stea
Ce ma veghea, si ma ferea de toate
Visul s-a terminat, rasaritul a disparut, au inceput ploi, si acum sunt gol.

Da, am inceput sa le gust pe toate,
Si nu ma incanta iluziile lor.
Satul sa fiu fericit doar atunci cand beau
Si efectul secundar sa fie dezamagitor.
Poate nu e bine, sau poate asa trebuie
Sa stai si sa induri
Sa pierzi... sa nu castigi
Sa vrei implinirea, sa vrei sa o furi
Durerea sa o stingi, te-a ruinat destul
Vrei intelegere, vrei iubire,
Dar nu e acolo unde o cauti tu...
In schimb gasesti tristete,
Si pesimist din fire, te-neci in ea
Band-o cu sete.

Nu sunt eu, este alt om, cel ce scrie
Si tot el tine piept la tot.
El suferam el plange,
El mazgaleste sentimente pe hartie
Tot el stricam tot el...tot!
Nu ii ajunge, vrea timp mai mult,
Vrea sa fie tot al lui
Vrea sa il stapaneasca
Sa nu simta ca-i batran,
Vrea sa traiasca, vrea sa iubeasca
Vrea sa se simta plin.
Sa se ofileasca in glasuri de copii
Nu mai vrea chin...nu mai vrea!
Si daca se prabuseste tot,
Soarele si luna, viata si moartea,
Dragostea si ura, cuvintele lui pot
Sa il faca implinit, caci restul se retrag
In lumea lor materiala.
Cuvintele-i sunt lacrimi, sentimentele-o boala,
E cazut, e pe moarte, este mort!
Auzi..dragoste si ura...
Pretul vietii...darul mortii..glasul sa i-l iau nu pot.